BIBIE IN LINIE

Vanseli di Zuan

Introduzion

Cjapitul 18

1. LA PRIME RIVELAZION DI GJESÙ

LA RIVELAZION DI GJESÙ, RE-MESSIE, AL MONT

A cjapin Gjesù

18 1 Dopo dit cussì, Gjesù al saltà fûr cui siei dissepui di là dal riul dal Cedron, là ch’al jere un zardin, e li al jentrà lui e i siei dissepui. 2 Ancje Gjude, ch’al jere daûr a tradîlu, al cognosseve ben il puest, parcè che Gjesù si jere cjatât tantis voltis li cui siei dissepui. 3 Alore Gjude, cjapade sù la companie dai soldâts e lis vuardiis dai sorestants dai predis e dai fariseus, al va li cun ferâi, torcis e armis. 4 Gjesù, savint dut ce ch’al stave par capitâi, si fasè indenant e ur disè: “Cui cirîso?”. 5 I rispuinderin: “Gjesù il Nazaren”. Ur dîs: “O soi jo”. Cun lôr al jere ancje Gjude, che lu tradive. 6 Finît di dîur: “O soi jo”, a cessarin e a plombarin par tiere. 7 Alore ur domandà un’altre volte: “Cui cirîso?”. E lôr i diserin: “Gjesù il Nazaren”. 8 Gjesù ur rispuindè: “Us al ài za dit che o soi jo. Se duncje mi cirîs me, lassait lâ chei chi”. 9 Cussì si colmà la peraule ch’al veve dite: “ Di chei che tu mi âs dât, no ’nd ài pierdût nissun ”. 10 Alore Simon Pieri, ch’al veve une spade, le gjavà de fodre e i molà un colp al famei dal sorestant dai predis e i cjonçà la orele gjestre; chel famei al veve non Malc. 11 Ma Gjesù i disè a Pieri: “Torne met la spade te fodre. No àio forsit di bevi il cjaliç che il Pari mi à dât?”.

Gjesù denant di Ane e rineament di Pieri

12 Alore la companie dai soldâts e il comandant e lis vuardiis dai gjudeus a cjaparin Gjesù, lu learin 13 e lu menarin prin di dut li di Ane. Di fat lui al jere missêr di Caife, sorestant dai predis di chel an. 14 Caife al jere chel che ur veve dât ai gjudeus chest consei: “Al conven ch’al mueri un om sôl pal popul”.

15 A levin daûr di Gjesù Simon Pieri e ancje un altri dissepul. Chest dissepul al jere cognossût dal sorestant dai predis, e al jentrà cun Gjesù tal curtîl dal sorestant dai predis. 16 Pieri invezit al stave difûr, denant de puarte. Al jessì duncje chel altri dissepul ch’al cognosseve il sorestant dai predis, i fevelà a la fantate e al fasè jentrâ ancje Pieri. 17 Cheste fantate, puartonere, i dîs a Pieri: “No sêstu ancje tu un dai dissepui di chest om?”. I rispuindè: “Po no, lafè!”. 18 Midiant ch’al jere frêt, i servidôrs e lis vuardiis a vevin impiade une fughere e a stavin li a sclipîsi. Ancje Pieri al jere cun lôr e si sclipive.

19 Il sorestant dai predis al interpelà Gjesù a rivuart dai siei dissepui e de sô dutrine. 20 I rispuindè Gjesù: “Jo o ài fevelât franc al mont. O ài simpri insegnât te sinagoghe e tal templi, là che si dan dongje ducj i gjudeus, e no ài mai dit nuie di scuindon. 21 Parcè mi interpelistu? Interpele chei che mi àn scoltât, ce che ur ài dit. Ve, lôr a san ce che ur ài dit”. 22 Gjesù nol veve nancje finît di dî cussì che une vuardie, di chês ch’a jerin li, i molà un pataf a Gjesù disint: “Si rispuindial cussì al sorestant dai predis?”. 23 I rispuindè Gjesù: “Se o ài fevelât mâl, mostrimi là ch’al è il mâl. Ma se o ài fevelât ben, parcè mi patafistu?”. 24 Alore Ane lu mandà, leât, dal sorestant dai predis, Caife.

25 Tal fratimp, Simon Pieri al stave li a sclipîsi. I diserin: “No sêstu par câs ancje tu un dai siei dissepui?”. Lui al dineà e al disè: “Po no, lafè!”. 26 I dîs un dai servidôrs dal sorestant dai predis, parint di chel che Pieri i veve cjonçade la orele: “Po no ti àio viodût jo tal zardin cun lui?”. 27 Alore Pieri al tornà a dineâ, e juste in chel al cjantà un gjal.

Il procès denant di Pilât

28 Alore a menin Gjesù di Caife al pretori. Al jere une vore a buinore. E lôr no jentrarin tal pretori par no insoçâsi e podê cussì mangjâ la Pasche. 29 Duncje Pilât al saltà fûr là ch’a jerin lôr e ur disè: “Ce acuse puartaiso indenant cuintri di chest om?”. 30 I rispuinderin: “Se chel chi nol fos un delincuent, no tal varessin metût tes tôs mans”. 31 Ur disè Pilât: “Tignîtsal vualtris e judicaitlu seont la vuestre leç!”. I diserin i gjudeus: “A nô no nus è permetût di condanâ a muart nissun”. 32 E veve cussì di colmâsi la peraule che Gjesù al veve dite, intindint di ce muart ch’al veve di murî.

33 Alore Pilât al jentrà di gnûf tal pretori, al clamà Gjesù e i disè: “Sêstu tu il re dai gjudeus?”. 34 I rispuindè Gjesù: “Disistu chest di cjâf to o tal àno contât altris sul gno cont?”. 35 I rispuindè Pilât: “Soio par câs un gjudeu? La tô int e i sorestants dai predis ti àn metût tes mês mans. Ce âstu cumbinât?”. 36 I rispuindè Gjesù: “Il gno ream nol è di chest mont. Se il gno ream al fos di chest mont, lis mês vuardiis si saressin batudis par no ch’o fos consegnât tes mans dai gjudeus. Ma il gno ream nol è di chenti”. 37 I disè alore Pilât: “Sêstu duncje re?”. I rispuindè Gjesù: “Tu disis ancje tu che jo o soi re. Par chel jo o soi nassût e par chel jo o soi vignût tal mont: Par fâ di testemoni a la veretât. Ducj chei ch’a son de bande de veretât, a scoltin la mê vôs”. 38 I dîs Pilât: “Ma ce ise la veretât?”. Dopo dit cussì, al tornà fûr di gnûf là ch’a jerin i gjudeus e ur dîs: “Jo no cjati in lui nissun rimpin par condanâlu. 39 Vualtris però o vês l’usance che jo us liberi cualchidun sot Pasche. Volêso duncje che us liberi il re dai gjudeus?”. 40 Alore a tacarin a berghelâ: “No lui, ma Barabe!”. E Barabe al jere un brigant.

Notis:

  • 18,1 - Il Cedron al jere un riul, alimentât cu lis plois, ch’al divideve la culine di Gjerusalem de mont Ulive.
  • 18,9 - Zn 17,12.
  • 18,12 - In plui de riunion dal consei cun Caife, Zuan al riferìs ancje di une riunion cun Ane, so missêr (Lc 3,2).
  • 18,15 - Chel altri dissepul al è il vanzelist, che no si nomene mai par non.
  • 18,28 - Il pretori al jere la residence uficiâl dal rapresentant di Rome. I gjudeus no podevin meti pît li dentri par no colâ te impuritât legâl vignint a contat cuntun ambient paian. Gjesù, a diference dai rapresentants dal sinedri, al veve za celebrade la cene di Pasche (Mt 26,2.20). I ebreus no vevin un calendari religjôs compagn par ducj.
  • 18,29 - Il vanzelist al salte la condane dal sinedri e dut ce che i àn fat a Gjesù gnot vie, salacor parcè che lu vevin za contât chei altris vanzeliscj. No vin di dismenteâ che chest vanzeli al è l’ultin e al à un ordin dut par so cont.
  • 18,31 - Dome il rapresentant dal imperadôr, ch’al veve in man ducj i podês, al veve autoritât e competence su la pene di muart.
  • 18,37 - I gjudeus a intindevin la regalitât dal Messie in sens messianic, une robe che Pilât nol podeve capîle e nancje no i varès interessât.
Cjapitui: