BIBIE IN LINIE

Vanseli di Marc

Introduzion

Cjapitul 16

L’INIZI DAL VANZELI

La resurezion

16 1 Passade la sabide, Marie di Magdale, Marie la mari di Jacum e Salome a comprarin profums par lâ a ongi Gjesù. 2 E cussì la prime dì de setemane, une vore a buinore, a rivarin li dal sepulcri, a pene jevât soreli. 3 Intant si disevin une cu l’altre: “Cui nus fasaraial rodolâ la piere de jentrade dal sepulcri?”. 4 Alçant i vôi, però, a vioderin che la piere e jere stade rodolade, seben ch’e jere une vore grande. 5 Jentradis alore tal sepulcri a vioderin un zovin ch’al jere sentât a gjestre, vistût cuntune vieste blancje, e si spaventarin. 6 Ma lui ur disè: “No stait a vê pôre! Vualtris o cirîs Gjesù, il Nazaren, ch’al è stât metût in crôs. Al è resurît. Nol è plui culì. Ve il puest dulà che lu vevin metût. 7 Cumò lait e disêt ai siei dissepui, soredut a Pieri: Lui al larà denant di vualtris in Galilee. Li lu viodarês, come che us à dit”. 8 Lôr però, a pene jessudis, a scjamparin dal sepulcri plenis di timôr e di spavent e no diserin nuie a dinissun. Di fat a vevin pôre.

Mt 28,8-10; Zn 20,11-18

CONCLUSION

L’aparizion a Marie di Magdale

9 Resurît a buinore de prime dì de setemane, i comparì par prime a Marie di Magdale, ch’al veve parât fûr di jê siet demonis. 10 Jê e lè a contâlu a di chei ch’a jerin stâts cun lui, e a jerin avilîts e a vaivin. 11 Ma lôr, sintût ch’al jere vîf e che lu veve viodût jê, no i croderin.

Lc 24,13-35

L’aparizion a doi dissepui

12 Po ur comparì, cuntun’altre filusumie, a doi di lôr, biel ch’a stavin lant in campagne. 13 Ancje lôr a tornarin indaûr par contâural a di chei altris; ma no ur croderin nancje a lôr.

Mt 28,16-20; Lc 24,36-49; Zn 20,19-23

L’aparizion ai Undis

14 Par ultins ur è comparît ancje ai Undis intant ch’a jerin a taule e ur cridà pe lôr mancjance di fede e pe durece dal lôr cûr, parcè che no vevin crodût a di chei che lu vevin viodût resussitât. 15 Po ur disè: “Lait par dut il mont e predicjait il vanzeli a ogni creature. 16 Chel ch’al crodarà e si fasarà batiâ al sarà salvât, ma chel che nol crodarà al sarà condanât. 17 E chescj a son i segnâi che a compagnaran chei ch’a crodin: tal gno non a pararan fûr i demonis, a fevelaran lenghis gnovis, 18 a cjaparan in man sarpints e, s’a varan bevût cualchi velen, no ur fasarà mâl, a metaran lis mans sore dai malâts e chei a vuarissaran”.

Lc 24,50-53; Ats 1,9-11

La Sense

19 Il Signôr Gjesù, dopo di vêur fevelât, al fo puartât sù in cîl e si sentà a la gjestre di Diu.

20 Alore lôr a lerin a predicjâ pardut, biel che il Signôr al operave insieme cun lôr e al confermave la peraule cui spiei che ju compagnavin.

Notis:

  • 16,2 - Il test, te sô struture aramaiche, al dîs leteralmentri: “te (zornade) une de sabide”, tant a dî la zornade dopo de sabide. La nestre domenie e je la prime dì de setemane ebraiche, cuant che a scjadin i trê dîs profetâts dal Signôr pe sô resurezion.
  • 16,9 - L’ultin toc dal vanzeli di Marc al scurte masse lis robis e nol semee ben combinât cun ce che al contave prime. Salacor lu à scrit Marc; salacor cualchidun al à scurtât ce che al veve scrit Marc o che al à zontât ce che al veve let in altrò.
  • 16,18 - Marc al fâs la liste di chei meracui o spiei che a la int d’in chê volte a fasevin une vore di impression. Par nô, fis de glesie di Aquilee, di tradizion marciane, chest aspiet “terapeutic” de religjon nol è secondari.
Cjapitui: