BIBIE IN LINIE

Vanseli di Luche

Introduzion

Cjapitul 24

VANZELI DA L’INFANZIE

Esperiencis al sepulcri di Gjesù

24 1 La prime dì de setemane, une vore a buinore, a lerin li dal sepulcri puartant i profums ch’a vevin preparât. 2 A cjatarin che la piere ch’e sierave il sepulcri e jere stade tirade vie, 3 ma, jentradis, no cjatarin il cuarp dal Signôr Gjesù. 4 A jerin li cence savê ce fâ, cuant che ur comparirin doi oms, cun viestis sflandorosis. 5 Lis feminis, spauridis, a tignivin la muse sbassade a tiere. Ma i doi oms ur diserin: “Parcè cirîso framieç dai muarts chel ch’al vîf? 6 Nol è culì, ma al è resussitât. Visaitsi cemût che us à fevelât cuant che al jere ancjemò in Galilee, 7 cuant che al diseve che il Fi dal om al scugnive jessi consegnât tes mans dai pecjadôrs, jessi metût in crôs e la tierce dì resussitâ”. 8 Alore si visarin des sôs peraulis.

9 Tornadis indaûr dal sepulcri, ur contarin dut chest ai Undis e a ducj chei altris. 10 A jerin Marie di Magdale, Gjovane e Marie di Jacum. Ancje chês altris feminis ch’a jerin insieme ur contarin dut ai apuestui. 11 E chestis peraulis a lôr ur semearin come çavareaments e no volerin crodiur a lis feminis.

12 Pieri però al jevà sù e al lè di corse al sepulcri. Al cucà dentri e al viodè dome lis fassis. E al tornà indaûr maraveât di ce ch’al jere sucedût.

Mc 16,12-13

Aparizion ai dissepui di Emaus

13 In chê stesse dì doi dai dissepui a stavin lant intun borc che i disevin Emaus, distant un siet miis di Gjerusalem, 14 e a discorevin fra di lôr di dut ce ch’al jere sucedût. 15 Biel ch’a discorevin e a resonavin, Gjesù si svicinà e al tacà a cjaminâ cun lôr. 16 Ma i lôr vôi no jerin in grât di cognossilu. 17 E lui ur disè: “Ce discors fasêso fra di vualtris, biel cjaminant?”. Si fermarin cul cûr sglonf. 18 Un di lôr, di non Cleope, i disè: “Sêstu dome tu cussì forest in Gjerusalem di no savê ce ch’al è sucedût in chescj dîs?”. 19 Ur domandà: “Ma ce po?”. I rispuinderin: “Il câs di Gjesù di Nazaret, ch’al jere un profete potent in oparis e in peraulis, denant di Diu e di dut il popul; 20 come che i sorestants dai predis e i nestris sorestants lu àn consegnât par jessi condanât a muart e lu àn metût in crôs. 21 Nô si inludevin ch’al fos lui chel ch’al varès liberât Israel. Ma o sin za a la tierce dì di cuant che a son capitâts chescj fats. 22 A dî il vêr cualchi femine des nestris nus à sconsortâts. A son ladis al sepulcri une vore a buinore 23 e no àn cjatât il so cuarp. A son tornadis a dînus di vê vude une vision di agnui ch’a disin che lui al è vîf. 24 Ancje cualchidun dai nestris al è lât al sepulcri e al à cjatât dut come ch’a vevin dit lis feminis, ma lui no lu àn viodût”.

25 Alore lui ur disè: “Sêso mo cence sintiment e dûrs di cûr a no crodi ce che a àn dit i profetis! 26 Il Crist no vevial forsit di patî dut chest e dome cussì jentrâ te sô glorie?”. 27 E scomençant di Mosè e di ducj i profetis, ur spiegà ce che dutis lis Scrituris a disevin di lui. 28 Cuant che a rivarin dongje dal borc là ch’a vevin di lâ, lui al fasè fente di lâ indenant. 29 Ma lôr lu oblearin a fermâsi disint: “Reste cun nô, parcè che e ven la sere e il soreli al va za a mont”. E al jentrà par restâ cun lôr. 30 E al sucedè che biel ch’al jere in taule cun lôr al cjapà il pan, al disè la benedizion, lu crevà e ur al dè. 31 Alore i lôr vôi si viergerin e lu ricognosserin. Ma lui al sparì dai lôr vôi. 32 Si diserin alore un cul altri: “No ardevial forsit il nestri cûr cuant che lui, par strade, nus fevelave e nus spiegave lis Scrituris?”. 33 E cussì a jevarin sù e a tornarin indaûr dal moment a Gjerusalem, là ch’a cjatarin i Undis riunîts cun chei ch’a jerin cun lôr. 34 E chei ur disevin: “Il Signôr al è resurît pardabon e i à comparît a Simon”. 35 E lôr a contarin ce ch’al jere capitât par strade e cemût che lu vevin ricognossût tal crevâ il pan.

Mt 28,16-20; Mc 16,14-18; Zn 20,19-23

Aparizion ai apuestui

36 Intant ch’a fevelavin di chestis robis, Gjesù si presentà tal mieç di lôr e ur disè: “Pâs a vualtris!”. 37 Scaturîts e plens di pôre, a crodevin di viodi un spirt. 38 Ma lui ur disè: “Parcè po vêso tante pôre? E parcè i vuestris cûrs sono cussì cjamâts di dubits? 39 Cjalait lis mês mans e i miei pîts: o soi propit jo! Tocjaitmi e cjalait: un spirt nol à ni cjar ni vues, come ch’o podês sigurâsi ch’o ài jo”. 40 E intant ch’al diseve chestis robis, ur mostrave lis mans e i pîts. 41 Ma stant che pe gjonde no rivavin a crodi e a jerin come instupidîts, ur disè: “Vêso alc ce mangjâ?”. 42 I presentarin un toc di pes rustît. 43 Lu cjapà e lu mangjà denant di lôr.

44 Po ur disè: “Al jere propit chest che us disevi cuant che o jeri cun vualtris: bisugne che si colmi dut ce che al jere stât scrit sul gno cont te Leç di Mosè, tai Profetis e tai Salms”. 45 Alore ur viergè la ment par lâ a font des Scrituris. 46 E al zontà: “Cussì al è scrit: Il Crist al scugnive patî e la tierce dì resussitâ dai muarts; 47 tal so non si predicjarà a ducj i popui la conversion e il perdon dai pecjâts. 48 Vualtris o sarês testemonis di dut chest, scomençant di Gjerusalem. 49 E ve che jo o mandarai sore di vualtris chel che il Pari gno al à imprometût. Vualtris però restait in citât fintremai che no sarês riviestûts di une fuarce ch’e ven di adalt”.

Mc 16,19-20; At 1,9-11

La Sense di Gjesù

50 Po ju menà fûr des bandis di Betanie e, alçant lis mans, ju benedì. 51 Intant che ju benedive, si distacà di lôr e al vignive puartât sù in cîl. 52 E lôr, dopo di vêlu adorât, a tornarin a Gjerusalem cun grande contentece. 53 E a jerin simpri tal templi a laudâ e a ringraciâ Diu.

Notis:

  • 24,1 - La prime dì de setemane e sarès la domenie a buinore, la zornade (de resurezion) dal Signôr.
  • 24,6 - I vanzeliscj no contin dut ce che ur è sucedût a lis feminis ma dome ce che ur semeave significatîf pal lôr intent. Par chel nol è simpri facil metiju d’acuardi su la sucession des aparizions dal Signôr.
  • 24,13 - Il fat al è contât dome di Luche. No savìn di precîs di ce bande e là ch’al jere Emaus; o savìn ch’al jere a 11 o 12 km di Gjerusalem.
  • 24,35 - “Crevâ il pan” al deventarà l’espression tecniche e carateristiche par indicâ l’Eucarestie (At 2,46).
  • 24,44 - Mosè (la Leç), i Profetis e i Salms a jerin lis trê grandis parts che si divideve la Bibie ebraiche.
  • 24,49 - Chel che il Pari al à imprometût al è il Spirtu Sant, ch’al vignarà sui dissepui la dì des Pentecostis (At 2,1s).
  • 24,51 - Luche al contarà de Sense cun plui particolârs tal so secont libri, i Ats dai apuestui.
  • 24,53 - Il vanzeli, che al à tacât intal templi (1,5s), si siere tal templi, prime di cjapâ lis stradis dal mont intîr.
Cjapitui: