BIBIE IN LINIE

Vanseli di Luche

Introduzion

Cjapitul 11

VANZELI DA L’INFANZIE

Insegnament su la prejere

11 1 E al capità che une dì Gjesù al lè tun puest a preâ. A pene finît, un dai dissepui i disè: “Mestri, insegninus a preâ, come che ancje Zuan ur à insegnât ai siei dissepui”. 2 Alore Gjesù ur disè: “Cuant che o preais, o vês di dî:

Pari, ch’al sedi santificât il to non,

ch’al vegni il to ream.

3 Dànus ogni dì il pan che nus covente,

4 perdoninus i nestris pecjâts

parcè che ancje nô jai perdonìn a ogni nestri debitôr,

e no sta molânus te tentazion”.

Mt 7,7-11; Mc 3,20-27

La parabule dal amì stufadiç

5 Po ur disè: “Metìn che un di vualtris al vedi un amì e ch’al ledi di lui a miegegnot a dîi: Amì, prestimi trê pans, 6 parcè che mi è rivât un amì ch’al passave par chi e in cjase no ài nuie ce dâi; 7 metìn che chel di dentri i rispuindi: No sta lambicâmi, o ài za sierade la puarte e o soi za tal jet cui miei fruts e cumò no pues jevâ a dâti ce che tu mi domandis; 8 us dîs che se nol jevarà a dâjai parcè che al è so amì, al jevarà e i darà dut ce che i covente parcè che chel altri nol mole.

9 Par chel us dîs: Domandait e us vignarà dât; cirît e o cjatarês; tucait e us vignarà viert. 10 Parcè che chel ch’al domande al cjape, chel ch’al cîr al cjate, a di chel ch’al tuche i vignarà viert. 11 Cuâl pari, fra di vualtris, al Fi che i domande un pan, i daraial un clap? O se i domande un pes, i daraial un sarpint impen dal pes? 12 O se i domande un ûf, i daraial un sgarpion? 13 Pa la cuâl se vualtris, triscj come ch’o sês, o savês dâur robis buinis ai vuestris fruts, cetant miôr il Pari vuestri dai cîi no daraial il Spirtu Sant a di chei che jal domandin?”.

Mt 12,22-30; Mc 3,20-27

Gjesù e Beelzebul

14 Gjesù al jere daûr a parâ fûr un demoni ch’al veve fat deventâ mut un om e chel, a pene vuarît, al tacà a fevelâ e la int e restà scaturide. 15 Ma cualchidun al disè: “Al è midiant di Beelzebul, il caporion dai demonis, che lui al pare fûr i spirts triscj”. 16 Altris invezit, par fâlu colâ, i domandavin un meracul dal cîl. 17 Ma Gjesù, cognossint lis lôr intenzions, ur disè: “Ogni ream dividût cuintri di sè al va in sfas e une cjase e sdrume cuintri di chê altre. 18 Se duncje satane al è in lote cuintri di sè, cemût podaraial tignî dûr il so ream? Vualtris o disês che jo o pari fûr i demonis midiant di Beelzebul. 19 Ma se jo o pari fûr i demonis midiant di Beelzebul, midiant di cui ju parino fûr i vuestris fîs? Par chel a saran propit lôr a judicâus. 20 Se invezit jo o pari fûr i demonis cul dêt di Diu, alore par vualtris al è rivât il ream di Diu.

21 Cuant che un om fuart e ben armât al fâs la vuaite a la sô cjase, dute la sô robe e je sigure. 22 Ma se al capite un plui fuart di lui e lu vinç, i gjave lis armis che lui al stave fidât e al divît dut ce ch’al à robât.

23 Chel che nol è cuintri di me al è cun me, e chel che nol tire dongje cun me al dispiert”.

Mt 12,43-45

La condizion di chel che al torne a colâ tal mâl

24 “Cuant che un spirt trist al è saltât fûr di un om, al baline par lûcs deserts cirint une polse. Se però no le cjate, al dîs dentri di sè: O tornarai te mê cjase, dontri ch’o soi jessût. 25 Rivant, le cjate nete e ben sestade. 26 Alore al va, al clame cun sè altris siet spirts plui triscj di lui e ducj insieme a jentrin in chê cjase e si covin li. Cussì tal ultin chel om si cjate piês di prime”.

La vere beatitudin

27 Intant ch’al fevelave cussì, une femine, de fole, e alçà la vôs disint: “Benedet il grim che ti à puartât e il pet che ti à dât di tete!”. 28 Ma Gjesù al disè: “Plui furtunâts inmò chei ch’a scoltin la peraule di Diu e le metin in pratiche”.

Mt 12,38-42; Mc 8,12

Il spieli di Gjone

29 Intant che la int si strengeve ator di Gjesù, lui al tacà a dî: “Cheste gjernazie e je propit une gjernazie triste: e pratint un spieli, ma l’unic spieli che i vignarà dât al sarà compagn di chel di Gjone. 30 Di fat, come che Gjone al è stât un spieli pe int di Ninive, cussì ancje il Fi dal om al sarà un spieli pai oms di vuê. 31 La regjine di Misdì e jevarà sù, te dì dal judizi, cuintri di cheste gjernazie, a condanâ cheste int. Di fat jê e je vignude dibot dai confins dal mont par scoltâ la sapience di Salomon. Epûr culì, denant di vualtris, and è un ch’al è plui grant di Salomon. 32 I oms di Ninive a jevaran sù, te dì dal judizi, a condanâ cheste int. Di fat lôr si son convertîts cuant che ur à predicjât Gjone. Epûr culì, denant di vualtris, and è un ch’al è plui grant di Gjone.

Mt 5,15; 6,22-23; Mc 4,21

La parabule dal lampion

33 Nissun nol impie il lampion par metilu tun lûc platât o sot dal miezut, ma par metilu sul cjandelîr, in mût che ur fasi lûs a di chei ch’a jentrin in cjase. 34 Il lampion dal cuarp al è il to voli. Se il to voli al è bon, ancje il to cuarp al è te lûs; se invezit al è malât, ancje il to cuarp al è tal scûr. 35 Par chel cjale ben che la lûs ch’e je dentri di te no sedi scûr. 36 Se duncje il to cuarp al è in plene lûs, cence nissune part intal scûr, al sarà dut lusorôs, come cuant che un lampion ti fâs lûs cul so sflandôr”.

Mt 23,1-36; Mc 12,38-40; Lc 20,45-47

Discors cuintri dai fariseus e dai scrituriscj

37 Finît di fevelâ, un fariseu lu invidà a gustâ. Lui al lè e si metè a taule. 38 Chel fariseu al restà che no si fos lavât prin dal gustâ. 39 Ma il Signôr i disè: “Vualtris fariseus si preocupais di netâ la cope e il plat par difûr, cu la cuâl che, dentri vie, o sês cjamâts di robariis e di tristeriis. 40 Int cence sintiment! Diu no àial creât l’om difûr e ancje di dentri? 41 Dait pluitost di caritât ce ch’al è dentri e alore ancje par vualtris dut al sarà mont. 42 Puars mai vualtris, fariseus, ch’o paiais la decime de mente, de rude e di dutis lis jerbis, ma po o trascurais la justizie e l’amôr di Diu. Chestis a son lis robis di fâ, cence trascurâ chês altris. 43 Puars mai vualtris, fariseus, ch’o tignîs al prin puest tes sinagoghis e ai salûts tes placis. 44 Puars mai vualtris, ch’o sês come i sepulcris che no si viodin e la int ur passe parsore cence inacuargisi”.

45 Alore un dotôr de leç i disè a Gjesù: “Mestri, fevelant cussì tu nus ofindis ancje nô”. 46 Gjesù i rispuindè: “Puars mai ancje vualtris, dotôrs de leç, ch’o cjamais i oms di pês che no rivin a puartâju, cu la cuâl che vualtris no ju tocjais nancje cuntun dêt. 47 Puars mai vualtris, che o fasês sù i sepulcris dai profetis dopo che i vuestris paris ju àn copâts. 48 Fasint cussì, o mostrais di dâur reson ai vuestris paris in ce ch’a àn fat: lôr ju àn copâts e vualtris ur fasês sù lis tombis. 49 Par chel la sapience di Diu e à dit: Ur mandarai profetis e apuestui, ma lôr ju coparan e ju perseguitaran. 50 Par chel a di cheste int i sarà domandât cont dal sanc di ducj i profetis, dal inizi dal mont in ca: 51 dal sanc di Abêl fint a chel di Zacarie, che lu àn sassinât fra l’altâr e il santuari. Sì, us al torni a dî: di ducj chescj delits i sarà domandât cont a di cheste int. 52 Puars mai vualtris, dotôrs de leç, ch’o vês tirade vie la clâf de sience; vualtris no sês jentrâts e no vês lassât jentrâ chei ch’a volevin jentrâ”.

53 Dopo saltât fûr di chê cjase, i dotôrs de leç e i fariseus a scomençarin a tratâlu cun asse e a fâlu fevelâ su ogni sorte di cuistions; 54 cussì i tindevin dome palissis par fâlu colâ in cualchi so resonament.

Mt 16,6.12; Mc 8,15

Notis:

  • 11,2 - Il “Pater noster” al è simpri chel, cun cualchi piçule variazion. Nol è pensabil che Gjesù al vedi insegnât dôs voltis e in dôs manieris la “sô” preiere.
  • 11,8 - Dome Luche nus conte cheste parabule, gjavade de esperience de biade int.
  • 11,9 - Ce che al dîs di cumò indenant nol fâs part de parabule, ma Luche lu à tacât par fâ capî che la preiere, là che si domande alc, e covente e no va mai falide.
  • 11,18 - Bisugne jessi dome cence cjâf o cence cûr par pensâ che Gjesù al pare fûr il diaul midiant dal diaul.
  • 11,28 - Crist al pense che al sedi plui impuartant scoltâlu cun fede e meti in pratiche la sô peraule che no vê parintât cun lui.
  • 11,36 - Si partìs de parabule dal lampion ch’al fâs lûs in cjase. Se o vin un’anime drete, un cûr cence pleis e un cjâf cence tristeriis, o vin la lûs dentri di nô e o viodìn clâr e lusorôs ancje fûr di nô.
  • 11,50 - La storie de salvece si pò leile ancje come une storie di profetis mandâts di Diu e eliminâts dal popul. De muart di Abêl si lei in Gjen 4,8; de muart di Zacarie in 2 Cr 24,20s.
Cjapitui: