BIBIE IN LINIE

Cjapitul 11

DAVID RE

DAVID, RE DI GJUDE E RE DI ISRAEL

Tierce campagne. Pecjât di David

11 1 Cul an gnûf, te stagjon che i rês a van a combati, David al mandà Joab e, cun lui, i siei soldâts e dut Israel: a fruçarin i amonits e a cerclarin Rabe. David però al jere a Gjerusalem. 2 Al capità che, tor sere, David al stave cjaminant sù e jù pe terace dal palaç dopo di vê stât a fâ un pisul. Stant su la terace, al lumà une femine che si stave bagnant. E jere une femine biele cence fin. 3 David al fasè cjoli informazions in merit di cheste femine e i rispuinderin: “Po e je Betsabee, fie di Eliam e femine di Urie l’itit!”. 4 Alore David al mandà i siei mes a clamâle. Chê e vignì chi di lui e lui al durmì cun jê che si jere juste smondeade des sôs robis. Daspò jê e tornà a cjase sô. 5 La femine e cjapà sù e i mandà a dîi a David: “O soi in stâts!”.

David al fâs copâ l’om di Betsabee

6 Alore David al mandà un mes a Joab: “Mandimi chi Urie l’itit”, e Joab i mandà a David Urie. 7 A pene che Urie al fo rivât denant di lui, David i domandà cemût che al stave Joab e i soldâts e cemût ch’e leve la vuere. 8 Podopo David i disè a Urie: “Va jù cjase tô e laviti i pîts”. Urie al jessì dal palaç compagnât di un regâl de taule dal re. 9 Urie però al durmì su la puarte dal palaç insieme cun dutis lis vuaitis dal so paron e nol lè gran cjase sô. 10 I contarin a David: “Urie nol à stât cjase sô”. David i domandà a Urie: “No rivistu di un viaç? Parcè po no sêstu lât jù cjase tô?”. 11 Urie i rispuindè a David: “L’arcje, Israel e Gjude a son lozâts tes lobiis; il gno paron Joab e i fameis dal gno paron a son campâts a slas pe campagne e jo o varès di lâ in cjase a mangjâ e a bevi e a durmî cu la mê femine? Vêr come che il Signôr al è vîf e che ancje tu tu vivis, jo no fasarai par mai une part dal gjenar!”. 12 Alore David i disè a Urie: “Reste chi ancjemò vuê, e doman ti lassarai libar”. E cussì Urie al restà a Gjerusalem ancjemò chê dì. Tal indoman, 13 David lu invidà a mangjâ e a bevi presince di lui e lu incjocà. Sore sere Urie al jessì e si distirà sul so stramaç insieme cu lis vuaitis dal so paron, ma però nol lè cjase sô.

14 La dì dopo, David i scrivè une letare a Joab e je mandà a mieç di Urie. 15 Sun cheste letare al diseve: “Metêt Urie là che il maçalizi al è plui acanît e dopo cessait par daûr di lui, di mût che lu colpissin e che al mueri”. 16 Joab, che al blocave la citât, al metè Urie juste tal puest che al saveve che a jerin i miôrs soldâts. 17 I oms de citât a petarin fûr e a tacarin Joab. Tal esercit, jenfri des vuaitis di David, al restà par tiere plui di un e, ta chê volte, al murì ancje Urie l’itit.

18 Joab i mandà a David une relazion di cemût ch’e jere lade la batae. 19 I dè chest ordin al mes: “Cuant che tu varâs finît di contâi al re pont par pont dute la batae, 20 se il re si scjalde e ti dîs: Parcè sêso lâts cussì dongje de citât a combati? No saveviso che a train jù ancje des muris? 21 Cui àial maçât Abimelec, fi di Jerub-Baal? No ese stade une femine, che i à molât jù une muele stant su lis muris e al è restât sec a Tebes? Parcè sêso lâts tant dongje des muris? Tu i disarâs: Al è muart ancje il to famei Urie l’itit”. 22 Il mes al partì e, jentrât, i contà a David dut ce che i veve ordenât di dî Joab. David se cjapà cun Joab e i disè al mes: “Ma parcè mo sêso lâts a tacâ cussì dongje des muris de citât? No saveviso che us train jù des muris? Cui àial copât Abimelec, fi di Jerub-Baal? No i àe une femine butât jù des muris une muele che lu à lassât sec a Tebes? Parcè sêso lâts cussì dongje des muris?”. 23 Il mes i rispuindè a David: “Il fat al è che cheste int nus stavin batint e a jerin saltâts fûr cuintri di nô in plene campagne; nô ju vin fats cori fintremai a la jentrade de puarte. 24 Ma i arcîrs, stant su lis muris, ur àn trat a lis tôs vuaitis e un pocjis di vuaitis dal re a àn lassade la vite. Ancje il to famei Urie l’itit al è muart”. 25 Alore David i disè al mes: “Tu i disarâs cussì a Joab: No sta fâti trist sanc par cheste cuistion, che la spade e glot mo ca mo là. Dài sot plui che tu puedis a la citât e sdrumile. Cussì tu i darâs un spel di coragjo”.

26 Cuant che la femine di Urie e vignì a savê che il so om, Urie, al jere muart, e fasè corot pal so om. 27 Spirât il timp dal corot, David le mandà a clamâ e le menà in cjase e jê e deventà la sô femine. I parturì un canai, ma però ce che al veve fat David i displasè al Signôr.

Notis:

  • 11,1 - Pal autôr, la vuere cuintri dai amonits e fâs suage a la storie di David e di Bersabee. Cul an gnûf: o sin tal ecuinozi di primevere.
  • 11,3 - Urie l’itit al jere un mercenari forest. I itits a jerin in efiets un popul de Asie Minôr. Inte Bibie al ven doprât il lôr non par fevelâ di une gjernazie presemitiche de Palestine (viôt Dt 7,1).
  • 11,11 - La leç religjose no permeteve che i soldâts a podessin vê rapuarts matrimoniâi.
  • 11,21 - Jerub-Baal, cui LXX. Il TM al dopre Jeruboset, pe reson che o vin dite.
Cjapitui: