BIBIE IN LINIE

Cjapitul 14

Preambul

Il câs di cussience dai debui e dai fuarts

14 1 Acetait in amicizie chel ch’al è debul te fede, cence metisi a cuistionâ su lis sôs impinions. 2 Chel ch’al crôt adimplen, al pense di podê mangjâ di dut; invezit chel che al è debul te fede al mangje dome jerbis. 3 Chel ch’al mangje nol à di sbeleâ chel che nol mangje e chel che nol mangje nol à di condanâ chel ch’al mangje. Di fat Diu lu à acetât in amicizie. 4 E po cui sêstu tu, che tu judichis il famei di un altri? Lui al sta in pîts o al cole in rapuart al so paron; e al starà in pîts, parcè che il Signôr al à la fuarce di tignîlu sù.

5 And è di chei che a cjatin une zornade diferente di chê altre e and è di chei che lis cjatin dutis compagnis; ognidun ch’al ciri di lâ a font tes sôs convinzions. 6 Chel ch’al bacile pe zornade, al bacile pal Signôr; chel ch’al mangje, lu fâs pal Signôr, parcè che i dîs gracie a Diu. E ancje chel che nol mangje, nol mangje pal Signôr e i dîs gracie a Diu. 7 Di fat nissun di nô nol vîf par so cont e nol mûr par so cont. 8 Se o vivìn, o vivìn pal Signôr; se o murìn, o murìn pal Signôr. Pa la cuâl, sedi ch’o vivìn, sedi ch’o murìn, o sin simpri dal Signôr. 9 Di fat par chest Crist al è muart e al à tornât a vivi: par vê la paronance sui muarts e sui vîfs.

10 Ma tu parcè condanistu to fradi? E parcè ridistu to fradi? Ducj o varìn di presentâsi denant dal tribunâl di Diu. 11 Di fat al è scrit:

Come ch’al è vêr che jo o vîf, al dîs il Signôr,

denant di me si plearà ogni genoli

e ogni lenghe i darà glorie a Diu.

12 Sicheduncje in chê volte ognidun di nô al fasarà i siei conts cun Diu. 13 Finìnle alore di judicâsi un cul altri; stin atents invezit di une robe: di no fâ inçopedâ o scandulizâ il fradi.

14 Jo o sai di sigûr, e o soi convint tal Signôr Gjesù, che nuie nol è sporc tal so jessi; se però un al scrupule che une robe e sedi sporcje, par lui e je. 15 Alore se to fradi al patìs par colpe de mangjative, tu no tu ti compuartis plui seont la leç dal amôr. No sta ruvinâ, par colpe de tô bocjade, chel che Crist al è muart par lui. 16 Pa la cuâl ce che par vualtris al è ben, nol à di deventâ une blesteme. 17 Di fat il ream di Diu nol è mangjâ o bevi, ma justizie e pâs e gjonde midiant dal Spirtu Sant. 18 Chel che al servìs Crist in chestis robis, i plâs a Diu e al è puartât ancje dai oms. 19 Par chel messedìnsi pes robis ch’a zovin a la pâs e par chel ch’al jude a tignîsi sù tal ben un cul altri. 20 No sta disfâ, par colpe di une mangjative, ce che Diu al à fat. Dut al è mont, ma al devente mâl par chel ch’al mangje dant scandul. 21 Al è ben no mangjâ cjar o bevi vin o fâ cualunche altre robe che e puedi fâ inçopedâ to fradi.

22 La fede che tu âs, tenle cont par te denant di Diu. Furtunât chel che no si condane sè in ce che al laude. 23 Chel che invezit al è in forsit, s’al mangje al è za condanât, parcè che no lu fâs in fuarce de fede. Di fat dut ce che nol ven de fede al è pecjât.

Notis:

  • 14,3 - Al jere cualchi cjap di cristians ch’a tignivin saldis ancjemò lis usancis ebraichis e no rivavin a capî che no coventavin.
  • 14,5 - Si trate simpri di cristians peâts a la tradizion gjudaiche, plui che no a la gnove dal cristianesim.
  • 14,6 - In font, ce ch’al impuarte nol è ce che si fâs, ma la cussience di ce che si fâs. Cuant che si fâs alc par Crist, ch’al è il paron dai siei, nol covente vê scrupui di nuie.
  • 14,11 - Is 45,23; 49,18; Fil 2,10-11.
  • 14,17 - Justizie, pâs, gjonde a son ingropadis cul Spirtu Sant.
  • 14,23 - Par fâ ben e par vê il merit dal ben, e covente une cussience sigure.
Cjapitui: