BIBIE IN LINIE

Cjapitul 9

Un dissepul di Liseu al consacre re Jeu

9 1 Il profete Liseu al clamà un fi di profetis e i disè: “Metiti la cinturie, cjape sù la impole dal vueli e va a Ramot di Galaad. 2 Rivât li, cîr di cjatâ fûr Jeu, fi di Gjosafat fi di Nimsi. Cuant che tu lu âs cjatât, fâs in mût ch’al vegni vie dai siei compagns e menilu tune cjamare a part. 3 Alore tu cjolarâs l’impole dal vueli e tu lu strucjarâs sul so cjâf disint: il Signôr al dîs cussì: Jo ti ài onzût a re di Israel. Podopo vierç la puarte e scjampe cence fermâti”. 4 Il zovin al partì par Ramot di Galaad. 5 Cuant che al rivà, i sorestants dai soldâts a jerin sentâts ducj insieme. Al disè: “Sorestant, o varès di dîti une peraule”. Jeu i domandà: “A cui di nô?”. Al rispuindè: “Propit a ti”. 6 Alore Jeu al jevà sù e al jentrà in cjase. Il zovin i strucjà il vueli sul cjâf e i disè: “Il Signôr, Diu di Israel, al dîs cussì: Ti ài onzût re sul popul dal Signôr, su Israel. 7 Tu sdrumarâs la cjase di Acab to paron e mi svindicarai dal sanc dai miei fameis, i profetis, e di ducj i fameis dal Signôr, su Gjezabel 8 e sun dute la famee di Acab. O fruçarai de gjernazie di Acab ducj i mascjos, ch’a sedin libars o sotans in Israel. 9 O tratarai la gjernazie di Acab compagn di chê di Gjeroboam fi di Nabat e di chê di Baase fi di Achie. 10 Rivuart a Gjezabel, le sgnanglaran i cjans dal cjamp di Izreel e nissun no le soterarà”. Daspò al diviergè la puarte e al scjampà.

Jeu al è proclamât re

11 Jeu al jessì fûr par tornâ dai graduâts dal so paron. I domandarin: “Dut ben? Ce isal vignût a fâ chi di te chel mat?”. Al rispuindè: “O cognossês pur l’om e lis sôs cjacaris!”. 12 Ma lôr i diserin: “No je vere! Spieghiti miei!”. Al disè: “Mi à fevelât cussì e cussì e mi à dit: il Signôr al dîs chest: Ti ài onzût a re di Israel”. 13 Dal moment ducj a cjaparin lis lôr mantelinis e lis slargjarin sot di lui, parfin sui scjalins. A sunarin il cuar e a berlarin: “Jeu al è re!”.

La conzure di Jeu

14 Jeu fi di Gjosafat fi di Nimsi al preparà une conzure cuintri di Joram. Joram cun dut Israel al stave difindint in chel moment Ramot di Galaad cuintri un atac di Cazael re di Aram. 15 Ma il re Joram al jere tornât a Izreel a fâsi medeâ lis feridis che i vevin fat i arameus te lote ch’al jere impegnât cuintri Cazael re di Aram. Jeu al disè: “S’o vês sintiment, che nissun nol bandoni la citât par lâ a puartâi la gnove a Izreel”. 16 Jeu al montà sul cjar e al partì par Izreel; Joram al jere malât e Acazie, re di Gjude, al jere vignût a cjatâlu.

17 La vuaite, postade su la torate di Izreel, e viodè a rivâ la trope di Jeu e e disè: “O viôt une trope”. Joram al ordenà: “Cjolêt un cjavalîr e mandaitlu di cheste int a domandâur: Dut ben?”. 18 Il cjavalîr al lè denant di Jeu e i domandà: “Cussì al fevele il re: Dut ben?”. I rispuindè Jeu: “Ce ti interessial a ti se al va dut ben? Passe daûr di me!”. La vuaite e visà: “Il mes al è rivât di lôr ma nol torne indaûr”. 19 Alore il re al mandà un altri cjavalîr, ch’al rivà li di lôr e ur domandà: “Il re al dîs cussì: Dut ben?”. I rispuindè Jeu: “Ce ti impuartial a ti se dut al va ben? Passe daûr di me!”. 20 La vuaite e visà: “Al è rivât di lôr ma nol torne indaûr. Dome Jeu fi di Nimsi al è bon di fâ une tâl: si compuarte propit cence pêl di judizi!”.

21 Dissal Joram: “Che si prepari il cjar”, e a tacarin il cjar. Joram re di Israel e Acazie re di Gjude a partirin, ognidun sul so cjar, incuintrii a Jeu. Lu incuintrarin tal cjamp di Nabot di Izreel.

Jeu al cope Joram, Acazie e Gjezabel

22 Cuant che Joram al viodè Jeu, i domandà: “Dut ben, Jeu?”. Chel altri i rispuindè: “Ce domande, cun tant ch’a durin lis porcariis di tô mari Gjezabel e ducj i siei striaments!”. 23 Joram al voltà il cjar e al scjampà berlant a Acazie: “Acazie, nus àn tradîts!”. 24 Jeu al veve tindût il so arc; al cjapà Joram jenfri lis spadulis e la frece e passà il cûr dal re, ch’al plombà jù sul so cjar. 25 Jeu i disè al so scudîr Bidkar: “Tirilu vie e butilu tal cjamp di Nabot di Izreel. Visiti: cuant che jo e te o jerin ducj i doi sul cjar daûr di so pari Acab, il Signôr al à proferide cuintri di lui cheste sentence: 26 Us al garantìs! Îr o ài viodût il sanc di Nabot e il sanc dai siei fîs; sentence dal Signôr. Jo ti tornarai il mâl in ches stes cjamp; sentence dal Signôr! Tirilu vie e butilu tal cjamp, daûr ch’al à dit il Signôr”.

27 Cuant che Acazie, re di Gjude, al viodè une tâl, al scjampà pe strade di Bet-Gan, ma Jeu i corè daûr e al ordenà: “Ancje lui! Fruçaitlu!”. Al restà ferît sul so cjar, su la subide di Gur, dongje di Ibleam, e al lè a parâsi a Meghido, là ch’al murì. 28 I siei fameis lu puartarin cul cjar fint a Gjerusalem e lu soterarin tal so tombâl te citât di David.

29 Si jere tal undicesim an di Joram, fi di Acab, cuant che Acazie al jere deventât re di Gjude.

30 Jeu al tornà a Izreel e Gjezabel e vignì a savêlu. Si trucà i vôi, si comedà i cjavei e si metè sul barcon. 31 Cuant che Jeu al rivà su la puarte i disè: “Dut ben, Zimri, cumò che tu âs copât il to paron?” 32 Jeu al cjalà sù viers il barcon e al disè: “Cui isal cun me? Cui?”. E doi o trê cjastrâts si plearin jù viers di lui. 33 Ur disè: “Butaitle jù!”. Le sgurlarin jù e il so sanc al spargotà il mûr e i cjavai e Jeu i passà parsore dal cuarp. 34 Al jentrà, al mangjà e al bevè; po al ordenà: “Rangjaitsi vualtris cun cheste maladete e soteraitle, parcè che e je fie di re”. 35 A lerin par soterâle ma a cjatarin dome la crepe, i pîts e lis mans. 36 A tornarin a contâi a Jeu, ch’al disè: “Si è colmade la peraule dal Signôr, ch’al à dit a mieç dal so famei Elie il tisbit: Tal cjamp di Izreel i cjans a diluviaran la cjar di Gjezabel; 37 il cadavar di Gjezabel al sarà come il ledan spandût pe campagne, di mût che no si podarà dî: Cheste e je Gjezabel!”.

Notis:

  • 9,1 - Liseu al veve vût chest ordin di Elie (1 Re 19,16). Jeu al fo onzût a Ramot di Galaad, là ch’al jere come graduât.
  • 9,11 - Chel mat. Al è il titul che la int i dave a cualchi profete cuant che al jere tant fûr di sè ch’al semeave mat.
  • 9,13 - La stesse curnîs le vin te jentrade di Crist a Gjerusalem (Mt 21,8).
  • 9,17 - De torate di Izreel la vuaite, cjalant de bande di soreli jevât, e podeve viodi un biel toc de strade de Transgjordanie. Il re al è malincuiet par vie di Ramot di Galaad ma nol pense par mai a un tradiment.
  • 9,22 - Lis porcariis di Gjezabel: pò stâi che si vueli fâ riferiment a la prostituzion tai templis, praticade une vore te religjon fenicie.
  • 9,28 - Il TM, dopo dal “tombâl di David”, al zonte “dongje dai siei vons”.
  • 9,31 - Alusion sarcastiche a Zimri, ch’al à regnât dome vot dîs dopo di vê sassinât Ele re di Israel.
Cjapitui: