la SAPIENCE e i siei conseis
Preambul
28 1 Il trist al scjampe ancje se nissun no j côr daûr;
il just, tanche un leon di chei zovins, no si scompon.
2 Cuanche une tiere e je sotsore, e à masse sorestanz;
cun tun om inteligjent e savi l’ordin al dure a lunc.
3 Un om sacrilic ch’al tibìe i puars:
al è ploe ch’e fische e ch’e fâs mancjâ il pan.
4 Chel ch’al va cuintri de leç j dà reson al trist;
chel ch’al va daûr de leç al è in lote cuintri di lui.
5 I trisc’ no rìvin a capî ce ch’al è just;
chel ch’al cîr il Signôr al capìs dut.
6 Al vâl plui un puar ch’al vîf cun onestât
che no un ch’al vîf malamentri ancje s’al è siôr.
7 Chel ch’al rispiete la leç al è un fi ch’al à sintiment;
chel ch’al pratiche i ligjeris al disonore il pari.
8 Chel ch’al cres la sô ricjece cu l’usure e cul interes,
le ingrume par chel ch’al à remission dai puars.
9 Chel ch’al volte la orele par no sintî la leç,
ancje la sô prejere e ven rifudade.
10 Chel ch’al fâs straviâ i jusc’ par une brute strade,
al colarà ancje lui in te buse;
i jusc’ invessit a ereditaran la furtune.
11 Un si lu space par savi parcè che al è siôr,
ma il puar ch’al à sintiment j mostrarà ch’al è in tuart.
12 Cuanche a vìncin i jusc’ la ligrie e je grande;
cuanche a vìncin i trisc’ le tòvin duc’.
13 Chel ch’al plate lis sôs colpis nol varà furtune;
chel che lis pant e al scjampe al varà remission.
14 Furtunât l’om ch’al à simpri timôr;
chel che invessit al induris il cûr al plombe te disgracie.
15 Leon ch’al rugne e ors ch’al à fan:
al è il sacrilic ch’al parone i puars.
16 Un princip cence cjâf al cres lis tassis,
ma chel che nol ûl savênt de rapine al slungje la vite.
17 Un om che j còrin daûr parcè che al à copât
al scjamparà fintremai a la tombe. No stait a fermâlu!
18 Chel ch’al va indenant cun cussience al sarà salf;
chel ch’al ûl stâ sun dôs stradis, in tune s’inçopedarà.
19 Chel ch’al lavore la sô tiere si sacearà di pan;
chel che j côr daûr al nuje, si passarà di miserie.
20 L’om di peraule al sarà colmât di benedizions;
chel ch’al spessee a deventâ siôr nol restarà cence cjastic.
21 Fâ diferencis cu lis personis nol è ben;
l’om al pò pecjâ par un bocon di pan.
22 L’om tirât j côr daûr a la ricjece
e nol sa che la miserie j sta sot a lui.
23 Chel ch’al cride, dopo al cjatarà plui udience
di chel ch’al slisse cu la lenghe.
24 Chel che j robe a so pari e a sô mari
e al dîs: “Nol è pecjât!”,
chel li al è precîs edentic di un brigant.
25 Chel ch’al è invidiôs al plante barufis;
chel ch’al sta fidât in tal Signôr al varà furtune.
26 Chel che si fide dal so cûr al è un stupidat;
chel ch’al va indenant cu la sapience al sarà salf.
27 Chel che j dà al puar nol sarà mai te streme;
chel ch’al siere i vôi al varà tantis maludizions.
28 Cuanche i trisc’ a rìvin in alt, duc’ si plàtin;
cuanche a son svinidrîts, i jusc’ a cjàpin fuarce.