BIBIE IN LINIE

Cjapitul 12

“DIU NUS À SALVÂTS DI GRANCJ PERICUI”

Spedizion di Gjude cuintri di Jope e di Jamnie

12 1 Concludûts chescj pats, Lisie al tornà dal re; i gjudeus invezit a tornarin a lavorâ la tiere. 2 Ma un pôcs di comandants dai distrets, tant a dî Timoteu e Apoloni, fi di Gjeneu, Jaroni e Demofont, e, dongje di lôr, Nicanor, comandant dai mercenaris di Cipro, no ju lassavin vivi pacjifics ni stâ in pâs. 3 La int di Jope po a faserin une inicuitât di cheste fate: a invidarin i gjudeus, ch’a jerin a stâ cun lôr, a montâ cu lis feminis e cui fruts sun barcjis prontadis di lôr, come che no vessin vût nissun rusin cuintri di lôr, 4 ma ch’e fos une decision di dute la citât. Chei altris a acetarin, seneôs di rinfuarçâ la buine armonie e cence ombre di suspiet. Ma cuant che a forin tal larc, ant faserin lâ a font no mancul di dusinte. 5 Cuant che Gjude al vignì a savê di cheste crudeltât fate cuintri de sô int, ur dè ordins ai siei oms 6 e, clamât Diu, judiç just, al marçà cuintri dai sassins dai siei fradis e vie pe gnot i dè fûc al puart, al brusà lis barcjis e al passà a fîl di spade ducj chei ch’a jerin lâts a parâsi lentiator. 7 Podopo, stant che la citât e jere sierade, si slontanà cul fin di tornâ un’altre volte e di svinidrî dute la int di Jope. 8 Intant, vint savût che ancje chei di Jamnie a smicjavin di fâur la stesse robe ai gjudeus ch’a jerin a stâ cun lôr, 9 al plombà di gnot ancje su la int di Jamnie e i dè fûc al puart cun dute la flote, di mût che il lusôr des flamis si viodevilu fint a Gjerusalem, ch’e je distant dusinte e corante stadis.

Spedizion tal Galaad

10 Cuant che si forin slontanâts di li par nûf stadis, marçant cuintri di Tolomeu, no mancul di cinc mil arabos cun cincent cjavalîrs a plombarin cuintri di Gjude. 11 La batae e fo acanide ma i oms di Gjude, cul jutori di Diu, a verin furtune. I torseons, invezit, batûts, a prearin Gjude di slungjâur la gjestre, impegnantsi a dâi besteam e a dâi une man in altris robis. 12 Gjude, capint che i varessin podût dâi une man in tantis robis, al acetà di fâ la pâs cun lôr e lôr, strenzudis lis gjestris, a tornarin tes lôr tendis. 13 Po Gjude i dè l’assalt ancje a di une citât, rinfuarçade cun rostis e cerclade di muris, là ch’a jerin a stâ int di ogni gjernazie. Le clamavin Casfin. 14 Chei ch’a jerin dentri, sintintsi sigûrs pes lôr grandis muris e pe scorte di gjenar, a insolentavin i oms di Gjude, cjolintju vie, blestemant e disint robis che no si pò nancje contâlis. 15 Ma i oms di Gjude, dopo di vê clamât il grant Paron dal mont, che cence rocs e cence machignis di vuere al veve fat colâ lis muris di Gjeric ai timps di Gjosuè, si butarin cun viamence cuintri des muris. 16 Cjapade, par volê di Diu, la citât, a faserin un maçalizi di no rivâ a contâlu, tant che il lât li dongje, larc doi stadis, al semeave incolm dal sanc ch’al colave dentri.

Concuiste di Carache e di Carnion

17 Slontanâts di li sietcent e cincuante stadis, a rivarin a Carache, daprûf dai gjudeus che ur disin tubians. 18 Ma di chês bandis no cjatarin Timoteu, ch’al jere za partît di li cence vê cumbinât nuie e lassant tun cert lûc un presidi ben furnît. 19 Alore Dositeu e Sosipatro, doi comandants dal Macabeu, a petarin fûr e a fruçarin i oms che Timoteu al veve lassâts te fuartece, ch’a jerin passe dîs mil. 20 Intant il Macabeu, disponût il so esercit in schiriis, al metè lôr doi al comant des schiriis e al marçà cuintri di Timoteu, ch’al veve daûrsi cent e vincj mil fants e doi mil e cincent cjavalîrs. 21 A pene che Timoteu al vignì a savê che Gjude al stave rivant, al mandà indenant lis feminis, la canae e ducj i bagais viers dal lûc che i disin Carnion. Al jere di fat un puest che no si rivave a cjapâlu e che si stentave a sdongjâsi, di tant strets ch’a jerin ducj i siei passaçs. 22 Cuant che a vioderin a rivâ la prime schirie di Gjude, i nemîs si jemplarin di pôre, ancje pal spavent che ju veve gafâts a viodi comparî chel che di adalt al viôt dut; a tacarin a scjampâ ce di une bande ce di chê altre, al pont che spes a jerin pestâts dai lôr stes compagns e passâts fûr par fûr des spicis des lôr spadis. 23 Gjude alore ur corè daûr cun dute la sô sgrimie, passant fûr par fûr chê int cence religjon: ant fasè fûr un trente mil. 24 Parfìn Timoteu, colât tes mans dai oms di Dositeu e di Sosipatro, ju preave cun grande baronade di jessi lassât san e salf, parcè che al veve tes sôs mans i gjenitôrs di tancj di lôr e i fradis di altris, ch’a saressin stâts tratâts cence pêl di rivuart. 25 E cussì, dopo di jessisi impegnât plui voltis a tornâ chê int cence fâur nissune malegracie, lu lassarin libar par podê salvâ i lôr fradis.

26 Podopo Gjude al marçà cuintri di Carnion e dal Atergateu, e al copà vincjecinc mil di lôr.

A passin par Efron e par Beisan

27 Dopo di vêju batûts e fruçâts, al marçà cuintri de fuartece di Efron, là che si jere sistemât Lisie cuntune sdrume di int di ogni gjernazie. Denant des muris a jerin postâts i zovins plui fuarts e a combatevin cun vigorie, biel che te citât e jere stade prontade une grande scorte di machignis e di robe di trai. 28 Dopo di vê clamât il Paron che cun potence al fische lis fuarcis dai nemîs, i gjudeus a faserin colâ la citât tes lôr mans e a coparin vincjecinc mil di chei ch’a jerin dentri. 29 Tornâts indaûr di li, a marçarin de bande di Beisan, citât ch’e je distant di Gjerusalem sîscent stadis. 30 Ma i gjudeus ch’a jerin a stâ aventi a testemonearin che la int di Beisan e jere stade buine cun lôr e che ju veve socorûts tal timp de disgracie; 31 alore ju ringraciarin e ur racomandarin di jessi ben disponûts tai confronts dal lôr popul ancje pal avignî. A rivarin a Gjerusalem sot de fieste des setemanis.

Disfate di Gorgje

32 Dopo de fieste che i disin des pentecostis, a marçarin cuintri di Gorgje, comandant de Idumee. 33 Chel al jessì a combati cun trê mil fants e cun cuatricet cjavalîrs. 34 Metûts in schirie pal combatiment, un pôcs di gjudeus a restarin sul teren. 35 Un cert Dositeu, cjavalîr di valôr dai tubians, al veve intant brincât Gorgje e, tignintlu dûr pe manteline, lu strissinave di dute fuarce cul intent di cjapâ vîf chel maladet. Però un dai cjavalîrs de Tracie i plombà parmìs e i cjonçà il braç. Cussì Gorgje al rivà a fuî viers Marese. 36 Stant che i oms di Esdrin dopomai ch’a combatevin e a jerin scanâts, Gjude al preà il Signôr di palesâsi tant che lôr aleât e guide tal combatiment. 37 Podopo, dât sù te lenghe dai vons il berli di vuere che si compagnave cu lis cjantis, al plombà a bot e sclop sui oms di Gorgje e ju fasè talonâ.

Il sacrifici pai muarts in vuere

38 Alore Gjude al dè dongje l’esercit e al rivà te citât di Odolam. Rivade la setime zornade, si smondearin daûr l’usance e a passarin la sabide. 39 Tal doman, cuant che zaromai la robe si scugnive fâle, i oms di Gjude a lerin a regonâ i cadavars par metiju jù insieme cui lôr parincj tai tombâi dai lôr vons. 40 A cjatarin però, sot de tonie di ogni muart, argagns consacrâts ai dius di Jamnie, che la leç ur ài inibìs ai gjudeus. E cussì ducj a capirin la reson ch’a jerin muarts. 41 Pa la cuâl ducj, dopo di vê benedît il Signôr, judiç just, ch’al met in lûs lis robis platadis, 42 a tacarin a preâ, domandant che ur fos scancelât fin dapît il pecjât ch’a vevin fat. Il grant Gjude alore i racomandà a la sô int di mantignîsi cence pecjâts, midiant ch’a vevin viodût cui lôr vôi ce ch’al jere sucedût par colpe dal pecjât di chei ch’a jerin colâts. 43 Po, fate une colete, un tant parom, al mandà a Gjerusalem un doi mil dracmis d’arint par fâ ufrî un sacrifici pal pecjât, agjint cussì in maniere une vore buine e splendide, pensant a la resurezion. 44 Di fat se lui nol ves vude sperance che chei ch’a jerin colâts a saressin ressussitâts, al sarès stât dibant e stupit preâ pai muarts. 45 Ma se lui al pensave a la ricompense sflandorose ch’e je metude di bande par chei che si indurmidissin te lôr religjon, il so pinsîr al jere sant e just. Propit par chel lui al fasè ufrî il sacrifici di espiazion par chei ch’a jerin muarts, par ch’a vessin la remission dal pecjât.

Notis:

  • 12,7 - La citât di Jope e veve une buine cente di muris, ma il puart al restave fûr. Cussì si spieghe cemût che Gjude al rive a dâi fûc.
  • 12,9 - Un stadi al misurave 184,83 m. O sin duncje sui 45 Km.
  • 12,15 - Il grant Paron dal mont. Il libri dai Macabeus al dopre i titui plui svariâts par no nomenâ il non di Diu. Chest al jere un titul che si davilu ai rês o ai sorestants in gjenar.
  • 12,19 - Dositeu e Sosipatro e son nons di clare riunde greche, ancje se puartâts di int gjudaiche. Di lôr no si sa nuie.
  • 12,26 - L’Atergateu al jere il templi di Carnion, là ch’a jerin ladis a parâsi lis feminis e i fruts. Atergate e jere une divinitât feminîl sot forme di pes.
  • 12,29 - Beisan. Il non grêc al è Scitopoli, a un 25 Km a misdì dal mâr di Tiberiade, su la rive ocidentâl dal Gjordan.
  • 12,31 - La fieste des setemanis e jere la fieste des pentecostis. Si ufrive al Signôr lis primiziis dal racolt.
  • 12,35 - Marese o Marise, antighe citât cananee a un 20 Km di Ebron.
  • 12,38 - Odolam (par vieri Adulam) e jere la citât là ch’al jere lât a parâsi David cuant che Saul i coreve daûr (1 Sam 22,1).
  • 12,43 - In nissun test dai sacrificis pal pecjât (Lv 4,1-5,13) nol è proviodût un sacrifici pai pecjâts di un muart. Al è clâr che Gjude al partìs di une fede te resurezion. In chest Gjude al va cetant plui in là de fede gjudaiche ordenarie, ch’e viodeve i muarts tune vite cence ni premi ni cjastic, cence nissune pussibilitât di penâ o di gjoldi.
  • 12,44 - L’autôr al è convint che i muarts a àn une vite intermedie, là ch’a puedin smondeâsi dai lôr pecjâts in gracie des buinis oparis di chei ch’a son ancjemò in chest mont. Al è ce che la glesie e clame “Purgatori” o “Precatori”.
Cjapitui: