BIBIE IN LINIE

Cjapitul 9

LIS TRIBÛS DI ISRAEL IN CANAAN

Otinel

Un tentatîf di monarchie in Israel

9 1 Abimelec, fi di Jerub-Baal, al rivà a Sichem dai fradis di sô mari e ur disè chestis peraulis, a lôr e a dute la int de cjase paterne di sô mari: 2 “Butait fûr, par plasê, cheste vôs ai grancj di Sichem: Ce esal miôr par vualtris? Jessi sot di setante personis, ducj fîs di Jerub-Baal, o nant sot di une sole? Par altri no stait a dismenteâ che jo o soi dai vuestris vues e de vuestre cjar!”. 3 I fradis di sô mari a butarin fûr cheste vôs in merit di lui e ducj i grancj di Sichem e lôr a penderin par Abimelec, ancje parcè che a disevin: “Dopo dut, al è nestri fradi!”. 4 E cussì i derin setante siclis d’arint dal templi di Baal-Berit e Abimelec ju doprà par contratâ ducj i bintars e i lazarons, che i lerin daûrji. 5 Alore al lè in cjase di so pari, a Ofre, e al maçà i siei fradis, i fîs di Jerub-Baal, setante oms, ducj sun chel stes clap. Jotam, però, il plui piçul di Jerub-Baal, si salvà midiant che si jere platât. 6 Daspò ducj i grancj di Sichem e ducj chei di Bet-Milo si derin dongje in semblee e a faserin re Abimelec dongje dal rôl dal colonel che al è a Sichem.

La flabe di Jotam

7 A lerin a contâje a Jotam. Alore lui si plaçà su la spice de mont di Garizim e ur berlà a fuart: “Scoltaitmi, grancj di Sichem, se o vês voe che ancje Diu us scolti!

8 Un viaç i arbui si meterin in strade

par ongi un che al fasès di re.

I diserin al ulivâr:

Fâsinus di re!

9 L’ulivâr ur respuindè:

Varessio di stâ cence il gno vueli

che ur dà onôr ai dius e ai oms,

par lâ a pindulâmi sui arbui?

10 Alore i arbui i diserin al fiâr:

Anìn, fâsinus tu di re!

11 Il fiâr ur rispuindè:

Varessio di stâ cence il dolç

e cence la mê pome tant sauride

par lâ a pindulâmi sui arbui?

12 Alore i arbui i diserin a la vît:

Dài, fâsinus tu di re!

13 La vît ur rispuindè:

Varessio di molâ il gno vin,

che al indalegre i dius e i oms,

par lâ a niçulâmi sui arbui?

14 Alore i arbui i diserin al baraçâr:

Anìn tu a fânus di re!

15 E il baraçâr ur rispuindè ai arbui:

Se propit o volês ongimi

par che us fasi di re,

vignît a parâsi sot de mê ombrene;

senò e saltarà fûr dal baraçâr une fogule

ch’e incenerissarà i cedris dal Liban!

Il discors di Jotam

16 Pa la cuâl, se o vês agjît in buine fede e in plene onestât e o vês fat re Abimelec, se si sês puartâts ben tai confronts di Jerub-Baal e de sô cjase, se lu vês tratât daûr il merit des sôs oparis, 17 cuant che gno pari al à combatût par vualtris, al à riscjade la vite e us à gjavâts des sgrifis di Madian, 18 vualtris vuê si sês jevâts sù cuintri de cjase di gno pari, o vês maçâts i siei fîs, setante oms, ducj sun chel clap, e o vês metût re parsore dai grancj di Sichem Abimelec, fi de sô sclave, parcè che al è vuestri fradi! 19 Se duncje vuê us semee di vê agjît in buine fede e in plene cussience tai confronts di Jerub-Baal e de sô cjase, alore gjoldêtsi Abimelec e lui vualtris. 20 Ma senò, che al vegni fûr un fûc di Abimelec e che al brusi ducj i grancj di Sichem e di Bet-Milo un fûc par brusâ dopo ancje Abimelec!”. 21 Podopo Jotam al fuì, si puartà a salvament e al lè a Beer, là che si stabilì par scjampâ des sgrifis di so fradi Abimelec.

La rivolte dai sichemits cuintri di Abimelec

22 Abimelec al comandà par trê agns su Israel. 23 Po Diu al mandà un spirt di rusin fra Abimelec e i grancj di Sichem, e i grancj di Sichem si meterin cuintri di Abimelec. 24 E cussì il delit fat cuintri dai setante fîs di Jerub-Baal al fo svindicât e il lôr sanc al colà parsore di Abimelec lôr fradi, che ju veve maçâts ducj, e ancje sui grancj di Sichem che i vevin dade une man a copâ i siei fradis. 25 I caporions di Sichem si platarin su lis spicis des monts e a di chei che a passavin aventi ur puartavin vie dut. A lerin a contâje a Abimelec.

L’intervent di Gaal

26 Gaal, fi di Ebed, compagnât dai siei fradis, si intivà a passâ par Sichem e si cuistà la fede dai caporions di Sichem. 27 Chei a jessirin fûr pe campagne par vendemâ i lôr vignâi; a folarin la uve, a meterin sù fiestis e a jentrarin tal templi dal diu. E li a mangjarin e a beverin e a diserin dut il mâl cuintri di Abimelec. 28 Alore Gaal, fi di Ebed, al berlà: “Cui esal Abimelec e ce esal Sichem, che o vin di stâ sot di lui? No i staressial al fi di Jerub-Baal e a Zebul, so luctignint, di stâ sot de int di Camor, pari di Sichem? Parcè po varessino di stâ nô sot di lui? 29 Cui mi metaraial tes mês mans cheste int par podê parâ fûr Abimelec e dîi: Rinfuarce la tô marmae tant che tu vûs, ma va vie di chi?”.

30 Zebul, sorestant de citât, al vignì a savê ce che al masanave Gaal, fi di Ebed, e i montà sù la fumate. 31 Al mandà di scuindon un pôcs di mes di Abimelec a Arume par dîi: “Viôt che Gaal, fi di Ebed, al è rivât a Sichem cui siei fradis e, sidiantle, a scjaldin la int cuintri di te. 32 Sichè cjapiti sù vie pe gnot, tu e i oms che tu âs cun te, e platiti te campagne; 33 doman, sul crichedì, tu saltis fûr e tu ti butis cuintri de citât. Cuant che Gaal e i siei oms a saltaran fûr cuintri di te, tu ju tratarâs miôr che tu podarâs”.

Abimelec al dà batae

34 Alore Abimelec si metè in strade vie pe gnot cun ducj i oms che al veve daûrsi e si platarin in face di Sichem, in cuatri grops. 35 A pene che Gaal, fi di Ebed, al saltà fûr e si fermà te jentrade de puarte de citât, Abimelec e i oms che al veve daûrsi a petarin fûr di li che a jerin in paisse. 36 Gaal al viodè cheste trope e i disè a Zebul: “Ve ch’e ven jù int d’insomp de mont!”. I rispuindè Zebul: “E je la mont ch’e fâs ombrene e ti semee a ti che a sedin oms!”. 37 Dissal Gaal: “Ve ch’e ven jù int de bande dal Umbriçon de tiere, biel che un altri grop al rive pal viaç dal rôl dai Strolics”. 38 Alore Zebul i rispuindè: “Là ese lade a finî la tô lenghe? Tu che tu disevis: Cui esal Abimelec, che o vin di stâ sot di lui? No sono chei che tu sbeleavis tant? Jes fûr cumò e frontilu!”. 39 E Gaal al saltà fûr in teste ai grancj di Sichem e al frontà Abimelec. 40 Abimelec al fasè talpinâ Gaal, che al scugnì scjampâ denant di lui, e un grum de sô int a restarin sul teren prime di rivâ a la puarte. 41 Abimelec alore al restà a Arume e Zebul, parant vie Gaal e i siei fradis, no ju lassà altri stâ a Sichem.

42 Tal indoman la int e saltà fûr pe campagne e Abimelec al vignì a savêlu.

43 Al cjapà oms e ju dividè in trê schiriis e si platà tai cjamps. Cuant che al viodè la int de citât, al saltà fûr cuintri di lôr e ju fasè a tocs. 44 Biel che Abimelec e il grop che al jere cun lui a rivavin di corse a la jentrade de citât, chei altris doi grops si butarin cuintri ducj chei che a jerin te campagne e a faserin un macel. 45 Abimelec si batè dute la zornade cuintri de citât. Cuant che al rivà adore di cjapâle, al fasè fûr dute la int, al sdrumà la citât e al butà parsore vie il sâl.

46 A cheste gnove, i sorestants di Migdal-Sichem a lerin a parâsi tes cjanivis dal templi di El-Berit. 47 A pene che Abimelec al vignì a savê che ducj i grancj di Migdal-Sichem si jerin dâts dongje là jù sot, 48 al montà su la mont di Salmon, lui e dute la trope. Cjapade sù une manarie, al cjonçà un ramaç di arbul, lu brincà e sal metè su pes spalis, disint a di chei che a jerin cun lui: “Fasêt daûr che mi vês viodût a fâ me, e di corse!”. 49 Alore ducj i oms a taiarin un ramaç par om, po i lerin daûrji a Abimelec e, intassâts i ramaçs parsore des cjanivis, a derin fûc a ducj chei che a jerin dentri. Dute la int di Migdal-Sichem e fasè chê fin, un mil di lôr tra oms e feminis.

La muart di Abimelec

50 Daspò Abimelec al montà cuintri di Tebes, le cerclà e le cjapà. 51 Tal mieç de citât e jere une torate rinfuarçade, là che a lerin a parâsi ducj i oms e lis feminis e i grancj de citât. Sierade ben la puarte daûrsi, a montarin su la terace de torate. 52 Abimelec, rivât li de torate, le tacà. Cuant che al jere dongje de puarte de torate par dâi fûc, 53 une femine i molà jù sul cjâf une muele di mulin e i spacà la crepe. 54 Al clamà di buride chel zovin che i puartave lis armis e i disè: “Tire fûr la spade e copimi, che no disin di me: Lu à copât une femine!”. Il scudîr lu passà fûr par fûr e cussì al murì. 55 Cuant che i oms di Israel a vioderin che Abimelec al jere muart, a tornarin ognidun cjase sô.

56 Cussì Diu al fasè tornâ parsore di Abimelec dut il mâl che lui i veve fat a so pari taiant il sgrasalâr ai siei setante fradis. 57 E Diu al fasè ancje tornâ a colâ sul cjâf de int di Sichem dute la lôr inicuitât. Cussì e colà parsore di lôr la maludizion di Jotam, fi di Jerub-Baal.

Notis:

  • 9,1 - La storie di Abimelec e je metude culì par vie che Abimelec al jere fi di Gjedeon, ancje se nol jere un judiç. fi di une sichemite, al è sielzût dai cananeus par lôr re e al à une passion sole: tirâsi dongje ducj i ligjeris e i pôc di bon e maçâ i siei fradis, fin che nol fâs une brute fin biel che al dà la gafe a la citât di Tebes. Il struc dal fat al è storic. L’insegnament al è stralusint: in Israel al pò vê furtune dome un re sielzût dal Signôr.
  • 9,9 - E je la prime volte che te Bibie e ven fûr une flabe là che a fevèlin plantis e nemâi. Chest mût di contâ però al è universâl e si cjàtilu in Mesopotamie, in Egjit, in Grecie… fint in Friûl, tes contis dai nonos.
  • 9,45 - A butavin il sâl come gjest simbolic di une tiere ch’e veve di restâ sterpe par in eterno. Sgjavant, a àn cjatât a Sichem segnâi di une distruzion capitade tal sec XII p.d.C.
Cjapitui: