BIBIE IN LINIE

Cjapitul 20

LIS TRIBÛS DI ISRAEL IN CANAAN

Otinel

La semblee dai israelits

20 1 Alore ducj i israelits, come che a fossin stâts un om sôl, a saltarin fûr e dute la trope si dè dongje dal Signôr a Mizpe, di Dan fint a Bersabee e la tiere di Galaad. 2 I sorestants dal popul, dutis lis tribûs di Israel, a assisterin a la semblee dal popul di Diu, cuatricentmil oms a pît, ducj bogns di doprâ la spade. 3 I beniaminits a vignirin a savê che i israelits si vevin dâts dongje a Mizpe. Alore i israelits a diserin: “Contaitnus cemût che a àn fat chest delit”. 4 Il levit, l’om de femine che le vevin copade, al cjapà la peraule e al disè: “O jeri rivât cu la mê concubine a Gabae di Beniamin par passâ la gnot. 5 La int di Gabae a son petâts sù cuintri di me e, vie pe gnot, a àn cerclade la cjase là che o jeri; me e volevin copâmi e, rivuart a la mê concubine, i àn fat dut ce che a àn volût fintremai che no je muarte. 6 Alore jo o ài cjapade sù la mê concubine, le ài taiade a tocs e le ài mandade fin là ch’e rive la ereditât di Israel, parcè che a àn fate une robate vergognose e un disonôr par Israel. 7 Israelits, cumò culì o sês ducj! Conseaitsi fra di vualtris e cjapait une decision daurman”. 8 Dut il popul al petà sù come un om sôl e al disè: “Nissun di nô nol tornarà te sô tende, nissun di nô nol tornarà cjase! 9 Ve ce che o fasarìn cumò cuintri di Gabae: o tirarìn a bruscjete 10 e dutis lis tribûs di Israel a cjaparan dîs oms ogni cent, cent ogni mil e mil ogni dismil par che a proviodin di spese il popul, in mût che al puedi tratâ daurman Gabae di Beniamin seont il merit pe porcarie che a àn fat in Israel”.

11 E cussì si derin dongje cuintri de citât ducj i oms d’Israel, unîts come che a fossin stâts un om sôl.

12 Lis tribûs di Israel a mandarin mes par dute la tribù di Beniamin a dîi: “Cemût vêso podût fâ un delit dal gjenar? 13 Cumò consegnaitnus chescj oms, chescj delincuents che a son a Gabae, che ju copìn par podê scancelâ il mâl di Israel”. Ma i beniaminits no volerin savênt di scoltâ i lôr fradis israelits. 14 I beniaminits, lassant lis lôr citâts, si derin dongje a Gabae par tacâ Israel.

La vuere cuintri Beniamin

15 In chei dîs a faserin il cont dai beniaminits vignûts des diviersis citâts: chei che a vevin pratiche di spade a jerin vincjesismil oms; la int di Gabae e fo contade a part. 16 In dute cheste armade and jere sietcent oms di valôr, mancins. Chescj, cul clap de lôr fionde, a jerin bogns di smicjâ un cjavêl cence sbalgjâlu.

17 Ancje i oms di Israel a forin contâts, lassant fûr Beniamin: a jerin cuatricentmil chei che a savevin doprâ la spade, dute int esperte di vuere. 18 Si meterin in marce par lâ sù a Betel par interpelâ Diu. A domandarin i israelits: “Cui àial di lâ sù par prin a tacâ i beniaminits?”. Il Signôr al rispuindè: “I tocje a Gjude di lâ sù par prin”. 19 A buinore i israelits si meterin in marce e a sistemarin il lôr campament in face di Gabae. 20 I oms di Israel a lerin sù par batisi cuintri di Beniamin, si plaçarin pronts par tacâ propit in face di Gabae.

21 Ma i beniaminits a saltarin fûr di Gabae e in chê dì a maçarin vincjedoimil oms di Israel. 22 Alore l’esercit dai fîs di Israel al cjapà spirt e al tornà indaûr a plaçâsi tal puest de prime dì pront par batisi. 23 I israelits a lerin a vaî denant dal Signôr fintremai sore sere, po a interpelarin il Signôr: “Àio di tornâ a tacâ indaûr i fîs di gno fradi Beniamin?”. Il Signôr al rispuindè: “Marçait cuintri di lui!”. 24 La seconde dì i israelits a lerin fint dongje dai beniaminits, 25 ma la seconde dì Beniamin al saltà fûr cuintri di lôr e al fasè fûr altris disevotmil oms di Israel; a jerin ducj vuerîrs in grât di doprâ pulît la spade. 26 Alore ducj i israelits e dut il popul a lerin a Betel a gemi; si sentarin alì denant dal Signôr, a zunarin dut il dì fintremai sore sere e a ufririn olocauscj e sacrificis di comunion denant dal Signôr. 27 Daspò i israelits a interpelarin il Signôr. – L’arcje dal pat di Diu in chê volte e jere li 28 e Pincas, fi di Eleazar, fi di Aron, al funzionave lui in chel fratimp –. A diserin: “Àio di tornâ indaûr a combati i fîs di gno fradi Beniamin o ben àio di fâ di mancul?”. E il Signôr ur rispuindè: “Lait, che doman us ai metarai tes vuestris mans”.

Disfate e ruvine di Beniamin

29 Alore Isreal al plaçà lis sôs schiriis par tindi la gafe torator di Gabae.

30 La tierce dì i israelits a marçarin cuintri dai beniaminits e, come chei altris viaçs, si sistemarin in face di Gabae pronts par combati. 31 I beniaminits a saltarin fûr cuintri dal popul e si lassarin tirâ lontan de citât. A scomençarin come chês altris voltis a fâ fûr int su lis stradis che a van sù pe campagne, une a Betel e chê altre a Gabaon: a coparin un trente oms di Israel. 32 I beniaminits si diserin un cul altri: “Veju li, batûts denant di nô compagn de prime volte!”. I israelits però si jerin passade la peraule: “Nô o scjampìn e ju tirìn lontan de citât sù pes stradis”. 33 Alore ducj i oms di Israel a bandonarin la lôr place e si meterin in schirie a Baal-Tamar, biel che chei che a vevin tindude la gafe a saltavin fûr di li che a jerin platâts, a mont di Gabae. 34 In face di Gabae a rivarin dismil oms di valôr, sielzûts in dut Israel; la lote e jere acanide e chei altris nancje no s’insumiavin ce che ur stave rivant. 35 Il Signôr al fruçà Beniamin denant di Israel e, ta chê dì, i israelits a coparin, di Beniamin, vincjecincmil oms e dute int bule par cont di spade. 36 I beniaminits si rinderin cont che a jerin stâts batûts. I oms di Israel a cessarin di front di Beniamin parcè che a fasevin calcul sun chei che a jerin platâts in face di Gabae. 37 Chei che a vevin tindude la gafe a spessearin a butâsi cuintri di Gabae; a plombarin a bot e sclop e a passarin dute la citât a fîl di spade. 38 Lis schiriis di Israel e chei che si jerin platâts si jerin metûts d’acuardi cussì: chescj chi a vevin di fâur segnâl cuntune fumate ch’e leve sù de citât; 39 alore i oms di Israel che a stavin combatint a varessin fate marce indaûr. Beniamin al scomençà a copâ cualchi israelit, un trente di lôr, pensant: “Veju che a àn tornade a cjapâ un’altre scopule cun nô, precîs dal prin combatiment”. 40 Ma de citât al scomençà a vignî sù il segnâl, une colone di fum, e Beniamin, voltantsi, al viodè che dute la citât e jere deventade une fogule ch’e leve sù fint in cîl. 41 Alore i oms di Israel a faserin marce indaûr e i beniaminits int cjaparin un gaf, parcè che a vioderin dibessôi che par lôr e jere finide. 42 A fuirin denant dai oms di Israel de bande dal desert ma i soldâts ur stavin sot e chei che a jessirin de citât ju faserin fûr cjapantju par in bande. 43 A cerclarin Beniamin, i corerin daûrji cence lassâlu tirâ flât e lu fruçarin in face di Gabae, de bande di soreli jevât. 44 Di Beniamin a restarin par tiere disevotmil di lôr, dute int di mistîr.

45 Alore a voltarin lis spalis e a fuirin tal desert, viers de crete di Rimon. Int coparin cincmil dome sui trois, po i sterin sot a Beniamin fint a Ghideom e i maçarin doimil oms. 46 In chê dì a restarin par tiere, in dut, vincjecincmil beniaminits, ducj oms bulos par cont di spade, e a jerin dute int sielte. 47 Siscent oms a voltarin lis spalis e a scjamparin tal desert, viers de crete di Rimon. A restarin li par cuatri mês. 48 I oms di Israel a tornarin indaûr là che a jerin i beniaminits, a passarin a fîl di spade te citât oms e nemâi e dut ce che a cjatavin. Ur derin fûc a dutis lis citâts che a rivarin.

Notis:

  • 20,2 - Al è clâr che si trate di un numar sproposetât.
  • 20,13 - Delincuents. Il test ebraic al met “fîs di Belial”, un mût di dî par “triscj”, “robatis”, “lasarons” e vie.
  • 20,14-28 - Si cjate une grande colegance fra la batae di Gabae e la concuiste di Ai (Gs 7-8). Plui che pensâ che il redatôr al vedi copiât di li par contâ chest fat chi, al sares il câs di scrupulâ l’incontrâr.
  • 20,29-48 - Lis dôs tradizions, di Mizpe e di Betel, si misclìcin e ancje il test no si presente cuissà ce coerent.
Cjapitui: