BIBIE IN LINIE

Cjapitul 37

CLAMADE DI GJEREMIE

SOT IL REAM DI GJOSIE

Judizi sul re Sedecie

37 1 Sedecie, fi di Gjosie, al deventà re impen di Conie, fi di Joiakim. Nabucodonosor, re di Babilonie, lu nomenà re te tiere di Gjude; 2 però ni lui ni i siei fameis ni il popul de tiere nol volè savênt di scoltâ lis peraulis che il Signôr al veve ditis a mieç di Gjeremie il profete.

Gjeremie al è interpelât di Sedecie

3 Il re Sedecie al mandà Jucal, fi di Selemie, e Sofonie, fi dal predi Maasià, di Gjeremie a dîsii: “Pree, par plasê, par nô il Signôr, nestri Diu”.

4 Gjeremie al leve e al vignive framieç dal popul, parcè che no lu vevin inmò metût in preson.

5 Intant lis schiriis dal faraon a jerin jessudis dal Egjit; a vignirin a savêlu i caldeus ch’a stavin sidiant Gjerusalem e si slontanarin di Gjerusalem.

6 Alore la peraule dal Signôr i je stade dite al profete Gjeremie cussì: 7 “Il Signôr, Diu di Israel, al dîs cussì: i disarês cussì al re di Gjude che us à mandâts di me par interpelâmi: Ve, lis schiriis dal faraon a stan jessint dal Egjit par dâus une man; però a tornaran inte lôr tiere, l’Egjit. 8 A tornaran i caldeus e a combataran cuintri di cheste citât, le cjaparan e le brusaran cul fûc”.

9 Il Signôr al dîs cussì: “No stait a inludisi disint: I caldeus si son slontanâts di nô par simpri. Po no che no si son slontanâts! 10 Che se ancje o rivassis a bati dutis lis schiriis dai caldeus ch’a combatin cuintri di vualtris e a restassin framieç di lôr dome ferîts, ognidun di lôr si jevarès sù de sô tende e i darès fûc a di cheste citât”.

Gjeremie metût in preson

11 Alore al capità che intant che lis schiriis dai caldeus si slontanavin di Gjerusalem par colpe des schiriis dal faraon, 12 Gjeremie al volè saltâ fûr di Gjerusalem par lâ te tiere di Beniamin a cjoli ventilà la sô ereditât framieç de sô int.

13 Ma cuant che al rivà dongje de puarte di Beniamin, là ch’al jere di vuaite un om di non Jerie, fi di Selemie, fi di Ananie, chel al fermà Gjeremie il profete disint: “Tu stâs passant de bande dai caldeus!”. 14 Alore Gjeremie al rispuindè: “No je vere! Jo no stoi passant de bande dai caldeus!”; ma Jerie nol volè scoltâlu. Al fermà Gjeremie e ur al consegnà ai princips. 15 Alore i princips si disdegnarin cuintri di Gjeremie e lu pestarin e lu meterin in preson te cjase di Gjonate il scriturist, che le vevin tramudade in preson. 16 E cussì Gjeremie al jentrà intun poç sgjavât, tun infet trement, e Gjeremie al restà li dentri par un biel pôcs di dîs.

17 Po il re Sedecie al mandà a cjolilu e il re lu interpelà a cjase sô in segret. Al disè: “Ise cualchi peraule de part dal Signôr?”. E Gjeremie i rispuindè: “Sigûr ch’e je!” e al disè: “Tu sarâs consegnât tes sgrifis dal re di Babilonie!”.

18 Gjeremie i disè ancje a Sedecie: “In ce àio pecjât cuintri di te e cuintri dai tiei fameis e cuintri di chest popul, che mi vês metût in preson? 19 E là sono i vuestris profetis che us àn profetât disint: Il re di Babilonie nol rivarà cuintri di vualtris e cuintri di cheste tiere? 20 Cumò scoltimi, ti prei, re gno paron! Ch’e rivi, ti prei, la mê supliche denant di te e no sta fâmi plui tornâ te cjase di Gjonate il scriturist, senò o mûr”.

21 Alore Sedecie al ordenà di vuardeâ Gjeremie tai curtîl des vuaitis e di dâi une pagnoche di pan in dì, cjolte te contrade dai Pancôrs, fin che nol finì il pan in dute la citât.

E Gjeremie al restà tal curtîl des vuaitis.

Notis:

  • 37,1 - Il re Sedecie nol jere propit contrari a Gjeremie, ma al jere masse debul e al sacrificave il profete par cidinâ i siei ministris filoegjizians che a viodevin in lui un traditôr. Di fat al predicjave di rindisi ai babilonês par salvâ ce che si podeve salvâ.
  • 37,5 - Si trate dal faraon Ofre, montât sù tal 589 impen di Psametic II.
  • 37,9 - Ancje se par ipotesi Gjude al rivàs a bati l’esercit babilonês, a bastaressin i ferîts par cjapâ la citât, parcè che chest al è il progjet di Diu su la capitâl infedêl e nol è nuie ce fâ.
  • 37,11-16 - Chest viaç a Anatot par sistemâ la sô ereditât al podarès jessi colegât cul afâr dal cjamp ch’al fevele in 32,6-15. La puarte di Beniamin, tal setôr nord des muris, e jere la plui tignude di voli parcè che e menave de bande dal nemì e Gjeremie si saveve ch’al predicjave di rindisi ai babilonês.
  • 37,21 - Si pò inmagjinâ i torments dal profete, cjamât di pachis e cui pîts tal pantan. Di fat nol domande la libertât. Si contente di no tornâ tal poç tramudât in preson. I artesans a vevin usance di intropâsi ducj intune strade o intun cuartîr de citât. Di li il non de strade o dal cuartîr.
Cjapitui: