BIBIE IN LINIE

Cjapitul 34

LA SAPIENCE DI DIU TE VITE DAL OM

Preambul dal tradutôr grêc

Cuintri dai siums

34 1 Sperancis vueidis e falsis pal basoâl,

i siums ur mètin lis alis ai stupits.

2 Come grampâ un’ombre e cori daûr al ajar,

cussì al è sta fidâts sui siums.

3 Tai siums si viôt ce ch’al è za;

al è come il stamp de muse in tun spieli.

4 Se il candôr nol pò vignî fûr de sporcjetât,

cemût vignaraje fûr la veretât de bausie?

5 Strolegaçs, avîs e siums a son un nuje,

come il çavariâ di une femine ch’e parturis.

6 Se no son avîs dal Altissim,

no sta consegnâ il to cûr ai siums.

7 Difat e àn ingjanâts ungrum di lôr,

che prime si son fidâts e po a son colâts.

8 La leç e je complete cence chestis falsetâz

e la sapience e je perfete su la bocje sancire.

Utilitât dai viaz

9 Chel ch’al à viazât al cognos un slac di robis

e chel ch’al à tante sperience al fevele cun sintiment.

10 Chel ch’al è cence sperience al cognos avonde pôc,

chel che invessit al viage al cuiste in sveltece.

11 O ài viodudis tantis robis tai miei viaçs,

o ài imparât plui di ce ch’o rivi a dî.

12 Dispes o ài corût pericui di muart

e le ài scapolade pe sperience fate.

Vantaçs dal timôr di Diu

13 Il spirt di chei ch’a tèmin il Signôr al vivarà,

parcè che a spèrin in chel che ju salve.

14 Chel ch’al tem il Signôr nol varà pore di nuje

e nancje teme, parcè che al è lui la sô sperance.

15 Furtunât l’om ch’al tem il Signôr:

tôr di cui si pojal? Cui lu tignarajal sù?

16 I vôi dal Signôr a son sun chei che i vuelin ben;

lui al è difese potent e supuart invincibil,

ripâr te calure e ombrene tal misdì,

protezion des palissis e jutori par no colâ.

17 Lui al tire sù di spirt e al dà lûs ai vôi,

al dà salût, vite e benedizion.

Sacrificis e justissie

18 Il sacrifici fat cu la robe mâl cuistade al è soç,

i regâi dai triscj no son ben viodûts.

19 L’Altissim nol à a grât lis ufiertis dai sacrilics

e nancje nol perdone i pecjâts par vie dai tancj sacrificis.

20 Al cope il fi denant di so pari

chel ch’al ufris un sacrifici cu la robe dai puars.

21 Il pan dai misars al è la vite dai puars,

al è un sassin chel che ur al robe.

22 Al cope il prossim chel che i cjol il sostentament

e al spant il sanc chel ch’al robe la pae al mercenari.

23 Se un al fâs sù e chel âtri al sdrume,

ce vantaç àno, in plui de fadie?

24 Se un al pree e chel âtri al maludis,

cui dai doi esal scoltât dal Signôr?

25 Chel che si smondee par un muart e al torne a tocjâlu,

ce àjal vuadagnât cun dut il so smondeâsi?

26 Compagn pal om ch’al zune pai siei pecjâz

e po s’in’ va e al torne a fâju:

cui scoltarajal la sô prejere?

Ce àjal vuadagnât cun dut il so umiliâsi?

Notis:

  • 34,1 - Il VT, ch’al inibis il ricors ai siums come pratiche divinatorie e idolatriche (Dt 13,2-6; Gjer 29,8), ju riten cualchi volte come mieç che Diu al dopre par palesâsi (Gjen 28,10-17; 37,5-11; cfr. Mt 1,20-23) soredut in tal stîl leterari apocalitic (Dn 2; 7). Culì si ten une posizion razionalistiche e di dubi a vantaç de leç e de sapience.
  • 34,9 - O sin te diaspore gjudaiche e framieç dal popul grêc curiôs par nature. Di chi il consei di viazâ par deventâ plui savis. Une concezion une vore vierte par un gjudeo.
  • 34,18 - L’autôr al à une vore di afiet pal cult e pal templi (45,6-22; 50,1-21) ma al è ancje sensibil a la critiche profetiche cuintri di un cult distacât de onestât e de justissie (Am 5,21-25; Os 8,13; Is 1,11-17; Gjer 7,21-23).
  • 34,20 - Alusion ai sacrificis umans (1 Re 16,34; 2 Re 3,27) improibîts in Israel (Lv 18,21; Gjen 22).
  • 34,23-25 - Tre esemplis di sacrificis che no zòvin nuje parcè che a son compagnâts dal pecjât.
Cjapitui: