BIBIE IN LINIE

Cjapitul 20

lis robis ch’a rivuArdin il presint

Il ream milenari

20 1 Podopo o viodei un agnul ch’al vignive jù dal cîl cu la clâf dal Abìs e cuntune grande cjadene in man. 2 Al brincà il dragon, il madrac vieri, – tant a dî il diaul, satane – e lu incjadenà par mil agns; 3 lu butà tal Abìs, lu sierà là jù e al sigjilà la puarte parsore di lui, par che nol strissinàs altri fûr di strade i popui fintremai che no fossin passâts mil agns. Podopo a scugnaran molâlu par un trat di timp. 4 Po o viodei un pocjis di sentis e a di chei ch’a jerin sentâts ur fo dât il podê di judicâ. O viodei ancje lis animis di chei che ur vevin cjonçât il cjâf par colpe de testemoneance di Gjesù e de peraule di Diu, e chei che no si jerin ingenoglâts denant de besteate e de sô statue e che no vevin vût il so marc sul cerneli e su la man. A tornarin in vite e a regnarin cun Crist par mil agns; 5 chei altris muarts invezit no tornarin in vite fin che no forin passâts i mil agns. Cheste e je la prime resurezion. 6 Furtunâts e sants chei ch’a àn part te prime resurezion. Sun lôr la seconde muart no à nissune virtût, ma a saran predis di Diu e di Crist e a regnaran cun lui par mil agns.

L’ultin combatiment

7 Cuant ch’a saran passâts i mil agns, satane al vignarà molât de sô preson 8 e al saltarà fûr par strissinâ fûr di strade i popui ai cuatri cjantons de tiere, Gog e Magog, par dâju dongje pe vuere: il lôr numar al sarà tant che il savalon dal mâr. 9 Si sparniçaran par dut il mont e a sidiaran il campament dai sants e la citât preferide. Ma dal cîl al vignì jù un fûc che ju lapà. 10 E il diaul, che ju veve imbroiâts, al fo sgnacât te poce dal fûc e dal solfar, là ch’a son ancje la besteate e il fals profete: a saran lambicâts dì e gnot pai secui dai secui.

La resurezion finâl

11 Daspò o viodei une grande sente cjandide e chel ch’al jere sentât parsore. Denant di lui a jerin fuîts la tiere e il cîl cence lassâ olme. 12 Podopo o viodei i muarts, grancj e piçui, in pîts denant de sente. A forin vierzûts i libris. Al fo vierzût ancje un altri libri, chel de vite. I muarts a forin judicâts daûr di ce ch’al jere scrit ta chescj libris, ognidun seont lis sôs voris. 13 Il mâr al tornà ducj i muarts ch’al veve e la muart e chel altri mont a tornarin ancje lôr ducj i muarts ch’a vevin e ognidun al fo judicât seont lis sôs voris. 14 Po la muart e chel altri mont a forin butâts te poce dal fûc. Cheste e je la seconde muart, la poce di fûc. 15 E chel che nol jere scrit tal libri de vite al fo butât te poce di fûc.

Notis:

  • 20,2 - Satane nol pò fâ dam par mil agns, intant ch’a regnin i martars.
  • 20,4 - Un toc une vore grivi. Pò stâi che i mil agns dai martars a palesin une glesie plui vivarose dopo de persecuzion romane. Si tratarès duncje dal ream di Diu in dut il mont, di cuant ch’e je colade Rome fintremai a cuant ch’al tornarà Crist. Par sant Augustin i mil agns a scomencin cu la resurezion di Crist. Nol è il câs di bati tant sun chest cantin dal “milenarisim”, ch’al fâs pôre, confusion e che nol puarte cui sa ce pro.
  • 20,6 - Si trate de muart spirtuâl, chê par simpri.
  • 20,8 - Veramentri Ezechiel al fevele di “Gog re di Magog” (38-39). Chescj doi nons a rapresentin i popui paians intropâts insieme cuintri de glesie a la fin de storie.
  • 20,12 - I libris des voris buinis e tristis che ognidun di nô al à fat te sô vite. E il libri de vite cui nons dai predistinâts (3,5; Fil 4,3; Dn 7,10).
Cjapitui: